Într-o analiză amplă publicată sub titlul „O abordare diferită a creşterii economice în România: dincolo de ritm contează evitarea dezechilibrelor şi a capcanei venitului mediu”, Badea atrage atenția asupra unei dinamici îngrijorătoare a economiei românești: creșterea economică solidă din ultimele două decenii a fost însoțită de acumularea unor dezechilibre care amenință stabilitatea macroeconomică.
„Preocuparea pentru ajustarea modelului de creştere economică al României este pe deplin justificată, atât în vederea revenirii la o traiectorie sustenabilă, care să limiteze apariţia dezechilibrelor pe termen mediu, cât şi din perspectiva – mai largă, dar la fel de importantă – a evitării capcanei venitului mediu”, afirmă Leonardo Badea.
Potrivit prim-viceguvernatorului BNR, România a beneficiat de un avans economic rapid în ultimii 20 de ani, impulsionat de integrarea în Uniunea Europeană, reforme structurale și accesul la piața unică și fondurile europene.
„În ultimele două decenii, România a înregistrat un ritm susţinut de creştere economică, impulsionat de procesul de integrare europeană, de reformele structurale implementate înainte şi după aderare, precum şi de accesul la piaţa unică şi la fondurile Uniunii Europene. Ţările CEE (inclusiv România) au crescut rapid în ultimele decenii, dar cu dezechilibre (mai ales în cazul nostru). Evoluţii similare au avut şi alte economii din Europa Centrală şi de Est cu care ne comparăm frecvent, având în comun un stadiu apropiat de dezvoltare economică precum şi tranziţia de la economia de comandă la economia de piaţă. Este, aşadar, justificat să afirmăm că integrarea în Uniunea Europeană a jucat un rol esenţial pentru progresul economic rapid observat în România, Polonia, Cehia, Ungaria şi Bulgaria. Dintre acestea, ţara noastră s-a remarcat printr-un ritm de convergenţă mai accelerat, reuşind să recupereze decalajul important pe care îl avea în urmă cu 20 de ani faţă de Ungaria şi Polonia, din perspectiva PIB/locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare”, subliniază Badea, potrivit România TV.
Totuși, acesta avertizează că această creștere nu a fost una echilibrată.
„Efectele pandemiei de COVID-19 şi ale războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei au fost şi rămân importante pentru toate economiile din regiune, dar România a intrat în această perioadă de turbulenţe economice având deja un nivel semnificativ mai mare al dezechilibrelor, iar ulterior acestea s-au accentuat. Comparaţiile la nivel regional sunt semnificativ nefavorabile pentru economia noastră în ceea ce priveşte amploarea şi persistenţa deficitului fiscal şi a deficitului contului curent, precum şi din perspectiva ritmului de creştere a datoriei publice”, arată Badea.
Anul 2024, dominat de alegeri și instabilitate politică, a adâncit și mai mult aceste probleme, crede oficialul BNR.
„În acest context, este pe deplin justificată preocuparea pentru ajustarea modelului de creştere economică al României, atât în vederea revenirii la o traiectorie sustenabilă, care să limiteze apariţia dezechilibrelor pe termen mediu, cât şi din perspectiva – mai largă, dar la fel de importantă – a evitării capcanei venitului mediu. Strategia de ieşire din situaţia economică dificilă în care ne regăsim astăzi trebuie să adreseze deopotrivă aceste două elemente. Provocarea este cu atât mai mare cu cât ajustarea trebuie realizată pe fondul unor condiţii generale nefavorabile: comerţul internaţional şi economiile partenere sunt afectate de importante tensiuni geopolitice, precum şi de ameninţarea creşterii tarifelor comerciale, iar economia locală traversează o fază de încetinire accentuată”, avertizează Leonardo Badea.
În opinia sa, România trebuie să abandoneze strategiile de creștere bazate pe consum și să se orienteze către investiții productive, cu valoare adăugată ridicată.
„Chiar dacă soluţia nu este evidentă, este cert că un model economic sănătos nu mai poate fi construit pe expansiunea consumului necorelată cu productivitatea, pe direcţionarea investiţiilor către activităţi cu valoare adăugată scăzută sau pe menţinerea unor lacune în colectarea veniturilor bugetare. O abordare structurată a acestei probleme duale formulate anterior necesită discutarea etapizată a celor două întrebări cheie”, concluzionează Leonardo Badea.