Decizia, anunțată de Ministerul Economiei Naționale, vizează în special marile lanțuri de drogherii – printre care se numără DM, Rossmann, Müller, Douglas, Azúr, Estée Lauder și Yves Rocher – care distribuie peste 40% din aceste produse la nivel național. Scopul declarat este dublu: reducerea inflației și protejarea bugetelor gospodăriilor, într-un context economic în care Ungaria se confruntă cu o presiune crescută asupra prețurilor de consum.
Limitări la raft: maximum 5 suluri de hârtie igienică per client
Odată cu impunerea noului plafon comercial, comercianții au introdus și măsuri de raționalizare pentru a preveni golirea stocurilor și specula. Astfel, hârtia igienică, unul dintre produsele cele mai căutate în perioada de promoții, va fi limitată la cinci bucăți de persoană. În plus, lanțurile de drogherii au anunțat că nu vor mai aplica reduceri suplimentare pentru aceste produse.
„Plafonarea adaosurilor este eficientă, dar trebuie completată de măsuri care să asigure accesul echitabil pentru toți consumatorii. Raționalizarea vânzărilor e una dintre aceste măsuri”, au transmis oficiali ai ministerului de resort, potrivit Capital.
Prețuri reduse cu până la 19% la peste 900 de produse
Efectele plafonării se resimt deja pe rafturile magazinelor. Conform datelor comunicate de agenția de presă Hirado, peste 900 de produse de igienă și curățenie au înregistrat o scădere medie de preț de 19%. Aceste reduceri sunt rezultatul direct al noilor reglementări, care obligă comercianții să își ajusteze politicile de preț, renunțând la adaosurile considerate de guvern „nejustificat de mari”.
Potrivit autorităților, această extindere a plafonării vizează nu doar scăderea costurilor pentru consumatori, ci și reechilibrarea raportului de forță între comercianți și clienți, într-un moment în care inflația încă are un impact considerabil asupra coșului zilnic.
Magazinele mixte, presate indirect să reducă prețurile
Deși magazinele mixte – care vând și produse alimentare, și nealimentare – nu sunt incluse direct în această reglementare, ele vor resimți presiunea concurențială, fiind nevoite să ajusteze prețurile pentru a nu pierde din clientelă. Oficialii guvernamentali se așteaptă ca efectele să se extindă, printr-un „efect de domino”, și în afara segmentului strict reglementat.
Strategia premierului Viktor Orbán nu se oprește aici. Guvernul a demarat negocieri și cu instituții din alte domenii sensibile pentru populație – sectorul bancar, al asigurărilor și telecomunicațiilor. Potrivit autorităților:
Băncile vor trebui să reducă taxele de administrare la nivelul din ianuarie 2025;
Polițele de asigurare pentru locuințe nou încheiate vor avea prime plafonate la nivelul din decembrie 2024;
Furnizorii de internet și telefonie vor semna acorduri voluntare pentru limitarea tarifelor.
Aceste inițiative urmează să completeze măsurile aplicate în comerțul cu bunuri de larg consum și reflectă o abordare guvernamentală mai amplă, de intervenție activă pe piață în sprijinul cetățenilor.
În timp ce autoritățile ungare prezintă plafonările ca o reușită a politicii antiinflaționiste, anumiți economiști atrag atenția asupra riscurilor pe termen lung, precum distorsionarea pieței, reducerea stocurilor sau scăderea investițiilor comercianților. Totuși, potrivit unor sondaje recente, o majoritate semnificativă a populației sprijină măsurile, pe fondul presiunii crescânde asupra veniturilor.