România traversează o perioadă critică din cauza intensificării fenomenelor meteorologice extreme, în special a grindinei de mari dimensiuni, care în ultimele săptămâni a afectat grav sectorul agricol. În doar trei săptămâni, peste 120.000 de hectare de terenuri agricole — livezi, culturi de câmp, legume și viță de vie — au fost compromise, pagubele fiind estimate la 153 de milioane de euro. Impactul nu se oprește doar la producție: sunt incluse și costuri legate de replantări, pierderi de contracte comerciale și penalizări pentru nelivrarea produselor.
Te-ar mai putea interesa și: Eliminarea facilităților fiscale din agricultură. Prețurile vor exploda pe rafturi și inflația va atinge noi cote în 2025!
În acest context, fermierii, prin intermediul asociațiilor de profil, cer insistent reactivarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, care a fost suspendat de Ministerul Agriculturii în 2024. Decizia de oprire a fost luată pe fondul presiunilor exercitate de unii fermieri nemulțumiți de efectele sistemului, susținând că acesta ar cauza secetă și ar afecta ciclul natural al precipitațiilor.
„De câteva luni bune trimitem scrisori. Poziția din cadrul Parlamentului, respectiv Comisiei de Agricultură din Senatul României, a precizat că ar trebui repornit sistemul, în așa fel încât să nu creeze prejudicii, cel puțin în zonele în care am solicitat noi. Viziunea la nivelul ministerului nu o cunoaștem și nu am primit un răspuns în acest sens, la fel și în cazul Guvernului”, a precizat Bogdan Chiripuci, manager politici și programe pentru agricultură în cadrul Clubului Fermierilor Români.
Clubul Fermierilor Români a trimis în mod repetat scrisori oficialilor de la Guvern și Președinție, fără a primi până acum un răspuns concret. Conform declarațiilor lui Bogdan Chiripuci, manager de politici agricole în cadrul Clubului, autoritățile nu oferă nicio poziție clară privind reluarea funcționării sistemului, iar în bugetul pe 2025 nu a fost alocată nicio finanțare pentru cele aproximativ 110 puncte de lansare.
Între timp, Administrația Națională de Meteorologie emite avertizări pentru instabilitate atmosferică severă și căderi de grindină, ceea ce face cu atât mai necesară o intervenție rapidă. Modelul meteo GFS indică un nou val de furtuni și grindină începând cu 23 mai, afectând regiuni extinse precum Banat, Crișana, Transilvania, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova. În Mehedinți și Dolj, furtunile recente au provocat daune nu doar în agricultură, ci și asupra locuințelor și infrastructurii urbane.
„Este o decizie luată de Ministerul Agriculturii în privința sistării momentan al acestui sistem. S-a constat la nivelul unor fermieri din anumite zone ale țării că această tehnologie ar împiedica sau alunga anumite precipitații. Este vorba de cele care ar putea fi prezente în anumite momente ale anului. Astfel, ministerul a decis să sisteze aceste sisteme și aproximativ 110 puncte de lansare, nici nu au bugetat acest proiect pentru anul 2025”, a precizat reprezentantul Clubului Fermierilor.
Fermierii insistă că sistemul antigrindină, cu o capacitate de protejare de până la 2,4 milioane de hectare, este esențial în lupta împotriva dezastrelor naturale. Costul său este relativ mic — între 11 și 19 euro pe hectar — comparativ cu pierderile cauzate de grindină. De asemenea, se solicită extinderea acoperirii sistemului în zonele cu risc mare și crearea unui mecanism rapid de compensare financiară pentru agricultorii afectați.
„Depindem de ceea ce înseamnă cantitatea de grindină și dimensiunea ei la nivelul anului 2025. Vorbim de pagube care pot fi produse nu doar în zona agricolă, ci și în zona locuibilă. Acum două săptămâni, în Mehedinți și Dolj, acoperișurile caselor au fost sparte, mașini avariate. Avem pagube nu doar în zona agricolă, ci și în zona locuibilă și zona industrială. Părerea noastră la nivelul Clubului este că ar trebui redeschis sistemul.
Cel puțin în zonele în care fermierii solicită acest lucru. În anumite localități, fermierii sunt de părere că nu ar trebui să funcționeze sistemul. În alte zone, sunt fermieri care le mulțumesc autorităților pentru existența acestui sistem și activitatea sa din anii anteriori, pentru că îi ajută la protejarea pagubelor, cu precădere la acele culturi care pot aduce plus valoare la nivelul lanțului valoric, adică viticultură, pomicultură, legumicultură”, a precizat Bogdan Chiripuci.
O altă dimensiune importantă a crizei este cea contractuală. Multe ferme sunt implicate în parteneriate comerciale cu lanțuri de retail sau sectorul HoReCa, având obligații ferme privind cantitatea și calitatea livrărilor. Grindina distruge culturile, iar neîndeplinirea acestor contracte poate duce la penalități financiare semnificative și la pierderea relațiilor comerciale.
„Acești fermieri, dacă au asigurare de grindină, pot fi despăgubiți. Marea problemă apare atunci când fermierii au contracte comerciale cu diferite clauze și au pagube pentru nelivrarea acestor produse. După o perioadă de timp de negocieri, știți cât de greu este să ajungi să colaborezi cu lanțuri de retail, se află în situația în care vor trebui să livreze și să plătească despăgubiri, pentru că nu vor putea să livreze cantitatea și calitatea consemnată în contractul comercial”, a explicat acesta.
În lipsa unei reacții rapide din partea autorităților, fermierii avertizează că agricultura românească riscă pierderi ireversibile. Soluția propusă de Clubul Fermierilor este una echilibrată: repornirea sistemului doar în zonele în care agricultorii îl solicită, respectând și opinia celor care îl consideră ineficient sau dăunător. Este nevoie, susțin ei, de un consens național și de o abordare unitară care să nu divizeze și mai mult sectorul agricol, deja împărțit între susținători și opozanți ai tehnologiei antigrindină.
„Transmitem același mesaj de a gândi colectiv la nivelul tuturor decidenților care pot ajusta decizia actuală a ministerului. Trebuie să putem ajuta și deservi acei fermieri care consideră că sistemul antigrindină este necesar, dar și cei care cred că nu este necesar. Trebuie să avem o pace între fermieri. Am ajuns într-o situație în care antreprenorii sunt împărțiți în două tabere”, a spus Bogdan Chiripuci.
Te-ar mai putea interesa și: Povestea de succes a englezului care, de 18 ani, face agricultură în România. ”Nu exista un manual pentru asta”