Ministerul Mediului anunță schimbări importante în funcționarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), lansat recent sub denumirea RetuRO, cu scopul de a eficientiza și sustenabiliza procesul de reciclare a ambalajelor. Autoritățile constată că actualul model, în care ambalajele – în special sticlele – sunt sparte și topite, consumă resurse considerabile și are un impact energetic ridicat. În acest context, se dorește trecerea la un model de reutilizare, în care ambalajele nu vor mai fi distruse, ci doar spălate, dezinfectate și reintroduse în circuitul economic.
Te-ar mai putea interesa și: Un lanț de supermarketuri din România va crește gradul de reciclare din 2025. Ce alte materiale în afară de plastic vor putea duce românii la automatele de preluare a ambalajelor
Concret, Ministerul Mediului propune ca ambalajele din sticlă, plastic și metal, colectate prin SGR, să nu mai fie procesate prin metode clasice de reciclare (care implică topire și refabricare), ci să fie refolosite, în special cele din sticlă. Acestea urmează să fie colectate în centre speciale, unde vor fi stocate, igienizate și retrimise producătorilor pentru a fi reutilizate în producția de noi băuturi.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, susține că sticla este un material care poate fi reutilizat de zeci de ori – de până la 60 de ori, în funcție de grosime – fără a fi nevoie de procesul costisitor și poluant al topirii la temperaturi de peste 1.000 de grade. Potrivit acestuia, schimbarea abordării ar duce la economii semnificative de energie, reducerea emisiilor de carbon și optimizarea logisticii întregului sistem SGR.
„Toată sticla colectată în SGR ajunge să fie mărunțită, să fie separată pe culori, ajunge să fie topită la peste o mie de grade, asta înseamnă un consum foarte mare de energie, când sticla e un ambalaj care se poate refolosi de 40 de ori, de 50 de ori, poate chiar de 60 de ori în funcție de grosimea acestuia”, a afirmat ministrul Mircea Fechet.
Un alt element de noutate este integrarea recipientelor metalice în acest proces de refolosire. Aceste recipiente vor fi protejate printr-un mecanism special pentru a evita deteriorarea lor, urmând apoi același traseu: colectare, sortare manuală și trimitere înapoi către producători.
Totuși, nu toți actorii din industrie privesc cu ochi buni această transformare. Producătorii din sectorul băuturilor avertizează că trecerea la un sistem bazat pe refolosire implică investiții semnificative în echipamente de prespălare, sterilizare și adaptarea liniilor de îmbuteliere. Cosmin Scripcariu, coordonator în sectorul viticol, afirmă că, în forma actuală, ideea nu este viabilă, subliniind complexitatea și costurile ridicate ale implementării noii viziuni a ministerului.
Așadar, între intenția autorităților și posibilitatea concretă de aplicare există o distanță ce trebuie acoperită prin consultări, studii de fezabilitate și, cel mai probabil, sprijin financiar pentru producători. Rămâne de văzut dacă planurile Ministerului Mediului vor fi transformate în politici clare sau dacă, în fața rezistenței industriei, acestea vor fi amânate sau chiar abandonate.
„Ar fi o investiție destul de mare, din ce am verificat noi. Ar presupune utilaje pentru prespălare, pentru sterilizare și nu cred că este viabil, din punctul meu de vedere”, a declarat Cosmin Scripcariu, coordonator departament comercial sector viticol.
În paralel, autoritățile extind și alte tipuri de colectare selectivă, cum ar fi cea a deșeurilor textile. În mai multe cartiere din marile orașe au fost deja montate containere speciale pentru haine și materiale textile, încurajând populația să contribuie activ la tranziția către o economie circulară.
Te-ar mai putea interesa și: Schimbare radicală. Colectarea gunoiului doar la trei săptămâni pentru economii și mai multă reciclare!