După turul doi al alegerilor prezidențiale din 2025, un val de proteste simbolice a apărut în mediul online, unde mai mulți români și-au distrus actele de identitate, inclusiv buletinele și pașapoartele, ca formă de nemulțumire față de rezultatul scrutinului. Aceste gesturi, devenite virale pe TikTok și alte rețele sociale, nu sunt doar expresii de frustrare, ci pot atrage consecințe legale și financiare semnificative.
Te-ar mai putea interesa și: Cod Rutier 2025. Ce riscă șoferii care refuză să prezinte actele polițiștilor rutieri
Conform legislației române, distrugerea intenționată a actelor de identitate – indiferent dacă este vorba de cartea de identitate sau pașaport – obligă cetățeanul să refacă documentul în termen de cel mult 15 zile calendaristice. Dacă această obligație nu este respectată, persoanele în cauză pot fi sancționate cu amenzi care pot ajunge până la 1.000 de lei.
În cazul pașapoartelor, procesul de înlocuire implică costuri concrete. De exemplu, un pașaport simplu electronic pentru persoanele peste 12 ani costă 258 de lei. Solicitarea unui nou pașaport necesită prezentarea cărții de identitate, dovada achitării taxei și, dacă este posibil, prezentarea documentului vechi, chiar și în stare deteriorată. Timpul de soluționare pentru pașapoartele eliberate în afara țării variază între 45 și 60 de zile lucrătoare, în funcție de zona geografică (UE sau non-UE).
În ceea ce privește cărțile de identitate, Ministerul Afacerilor Interne a introdus buletinul electronic, o variantă digitală gratuită, care poate fi obținută de cetățeni în cazul distrugerii documentului vechi. Această soluție este menită să faciliteze tranziția la formatul digital și să elimine costurile de eliberare a unui nou act.
Totuși, chiar și în cazul acestor documente gratuite, legea impune respectarea termenului de 15 zile pentru solicitarea înlocuirii. Nerespectarea acestui termen atrage, de asemenea, riscul unor sancțiuni financiare.
Te-ar mai putea interesa și: Raiffeisen Bank pierde în instanță, după ce a închis conturile mai multor cetățeni. Cum justifică instituția bancară rezilierea unilaterală a contractelor