Angajatorii din România sunt obligați să acorde două zile libere plătite pe an pentru consultații medicale preventive.
Legea reglementează acordarea, la cerere, a două zile libere într-un an calendaristic pentru efectuarea screening-ului, care nu se includ în durata concediului de odihnă, acordate și deductibile de angajatori, la cererea angajaţilor din sistemul public și privat.
Cererile către angajator vor trebui să conțină mai multe variante de programare a zilelor libere și vor trebui depuse cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de primul termen propus.
Angajatorul va stabili apoi, pe baza propunerilor din cerere, când va acorda aceste zile libere, în funcție de cât de mult îi afectează activitatea fiecare propunere.
Iunie 2025 aduce odihna binemeritată. Zile libere extinse și drepturi sporite pentru angajați
După ce are acordul angajatorului, salariatul va putea merge la medicul de familie, de unde va lua o adeverință prin care dovedește că a făcut screening-ul. Adeverința va trebui depusă în cel mult 10 zile lucrătoare de la vizita la medic.
Dacă nu vor acorda cele două zile libere salariaților pentru a merge la medic, angajatorii vor risca să fie amendați de către inspectorii de muncă cu sume de până la 2.500 de lei.
În sprijinul aprobării actului normativ, inițiatorii au invocat faptul că tot mai puțini angajați ajung să meargă la medic în scop preventiv, de cele mai multe ori din cauza lipsei de timp.
Un alt argument adus de inițiatori este că, „în stadiile precoce ale unei boli grave, costurile tratamentelor sunt mai ieftine și mai eficace cu șanse de restitutio ad integrum, fără să scadă semnificativ numărul a nilor petrecuți în deplină sănătate”.
Cele două zile libere pe an pot fi acordate și elevilor sau studenților, cu titlul de zile scutite, dar și ”cadrelor militare în activitate, soldaților și gradaților profesioniști”
Dr. Brózmann l-a întrebat pe Attila, avocat la Act Legal Hungary, cum poate un angajat să se prezinte la un consult medical în timpul programului de lucru. Specialistul a explicat ce drepturi are angajatul și ce poate permite angajatorul în astfel de situații.
În contextul în care listele de așteptare pentru consultații medicale sunt adesea lungi, programările pot fi stabilite cu luni sau chiar ani în avans, ajungând frecvent să coincidă cu zile lucrătoare.
Angajații și consultațiile medicale: când ai voie să lipsești legal de la serviciu? Ce spune legea
Potrivit avocatului, din perspectiva legislației muncii, angajatul este scutit de obligațiile de serviciu doar pe perioada în care este considerat inapt pentru muncă din motive medicale.
Astfel, dacă angajatul nu își poate îndeplini atribuțiile din cauza unei boli, el poate beneficia de până la 15 zile lucrătoare de concediu medical pe an, perioadă în care are dreptul și la indemnizație de boală.
Totuși, în cazul în care persoana nu este bolnavă în mod propriu-zis și merge la un control medical de rutină (screening), care nu face parte din examenul medical obligatoriu pentru siguranța muncii, absența de la serviciu nu este considerată concediu medical. În această situație, angajatorul are dreptul să solicite ca aceste programări să fie efectuate în afara orelor de lucru.
Zile libere 2026. Românii ar putea avea mai puține zile libere de anul viitor
Cu toate acestea, Codul Muncii permite ca angajatul să solicite învoire pentru absențe justificate de motive personale, familiale sau alte circumstanțe inevitabile care necesită o atenție deosebită.
În astfel de cazuri, având în vedere obligația reciprocă de colaborare dintre părți, angajatul este încurajat să anunțe din timp data programării medicale și să solicite permisiunea de a lipsi. Aprobarea acestei cereri rămâne, însă, la latitudinea angajatorului.
Salariații care se confruntă cu situații neprevăzute legate de familie, și anume îmbolnăvirea sau accidentarea unei rude, pot absenta de la locul de muncă până la 10 zile pe an, potrivit Codului muncii, dar doar după ce-și anunță angajatorul, aceste libere urmând să fie recuperate apoi.
Mai exact, Codul muncii stabilește că salariații au dreptul de a absenta de la locul de muncă în situații neprevăzute, determinate de o situație de urgență familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezența imediată a acestora.
Totuși, chiar dacă apare o situație neprevăzută de tipul celor amintite, salariații nu pot lipsi, pur și simplu, de la serviciu. Ei pot beneficia de timp liber în astfel de situații doar dacă își informează în prealabil angajatorul despre situația apărută.
Liberele pentru situații neprevăzute nu trebuie confundate cu cele plătite pentru evenimente familiale deosebite (nuntă, decesul unei rude etc.), la care angajații au dreptul conform regulamentelor interne sau contractelor colective de muncă, și nici cu concediile fără plată.
Numărul de zile în care pot absenta salariații pentru situații neprevăzute este limitat de Codul muncii la 10 zile lucrătoare într-un an calendaristic. Codul muncii nu impune nicio limitare când vine vorba despre numărul de zile libere ce pot fi luate la apariția unei situații familiale neprevăzute.
Astfel, cele 10 zile libere pot fi luate toate odată sau pot fi luate separat. De altfel, Inspecția Muncii a clarificat acest aspect: “Cele maximum 10 zile lucrătoare de absență într-un an calendaristic pot fi consecutive, având în vedere faptul că legiuitorul nu precizează ca acordarea acestora să se facă fracționat”.
Zilele libere pentru situații neprevăzute sunt plătite, dar trebuie recuperate. Recuperarea acestor zile trebuie stabilită de comun acord de către angajator și salariat.
La fel ca în cazul concediului paternal și a concediului de îngrijitor, pe durata absentării de la locul de muncă pentru situații familiale neprevăzute, salariatul nu poate fi concediat.
Dacă sunt concediați și consideră că acest lucru s-a întâmplat din cauza solicitării unor zile libere pentru situații neprevăzute, salariații pot solicita angajatorului să prezinte, în scris, suplimentar față de decizia de concediere, motivele care au stat la baza hotărârii.
De asemenea, la stabilirea duratei concediului de odihnă anual, zilele libere pentru situații neprevăzute se consideră perioade de activitate prestată.
Codul muncii nu impune salariatului să prezinte documente prin care să demonstreze situația care a determinat solicitarea zilelor libere, dar angajatorii ar putea stabili o astfel de listă prin regulamentul intern.