Schimbare la vârf în ministere. Noii lideri preiau responsabilități-cheie în sectoare vitale, în timp ce foștii titulari de portofolii lasă în urmă bilanțuri importante și proiecte în curs de implementare. În prim-plan se află Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătății și Ministerul Energiei, fiecare cu provocări și obiective ambițioase.
Te-ar mai putea interesa și: UPDATE – REZULTATE BACALAUREAT 2025 LINK S-au afişat notele pe siteul Ministerului Educaţiei
La Ministerul Transporturilor, Sorin Grindeanu își încheie mandatul cu un bilanț solid în infrastructura rutieră: aproape 400 km noi de autostradă și drum expres construiți în trei ani și jumătate, ridicând rețeaua națională la circa 1300 km. Ținta fixată pentru finalul anului 2025 este de 1500 km, ceea ce presupune o perioadă de muncă intensă pentru succesorul său, Ciprian Șerban, un deputat cunoscut pentru implicarea sa în comisiile de transport și pentru sprijinul acordat marilor proiecte. Prima livrare importantă va fi un tronson al Autostrăzii A0, ce va contribui la fluidizarea traficului din jurul Capitalei.
„În noiembrie 2021, România avea până în 900 de kilometri de autostradă și drum expres, dintre care 120-130 făcuți înainte de revoluție. Azi suntem la 1300, deci cam 400 de kilometri în trei ani și jumătate”, a declarat Sorin Grindeanu, marcând finalul unui mandat în care a mizat pe accelerarea proiectelor de infrastructură rutieră.
„Până la sfârșitul anului se va circula de la Craiova la Constanța”, a promis fostul ministru, oferind o perspectivă simbolică a unei Românii mai conectate pe axa est-vest.
La Ministerul Sănătății, noul titular, Alexandru Rogobete, fost secretar de stat, pune în centrul mandatului său o reformă sensibilă: modificarea sistemului de contribuții pentru concediile medicale. Deși a dat asigurări că veniturile pacienților nu vor fi afectate, propunerea a generat deja controverse. Rogobete susține că actualul sistem poate crea situații inechitabile, dar a evitat să ofere termene clare pentru alte măsuri, precum restructurarea rețelei de spitale sau reducerea numărului de paturi.
„Analiza va începe din primele săptămâni ale mandatului”, a transmis el, fără să ofere detalii suplimentare.
În paralel, Bogdan Ivan preia Ministerul Energiei într-un climat tensionat, atât economic, cât și geopolitic. Obiectivul declarat este dublu: protejarea consumatorilor vulnerabili și accelerarea producției naționale de energie. Noul ministru promite un mix energetic modern, bazat pe surse diverse precum energia nucleară, regenerabilă și gazele naturale, dar și o colaborare strânsă cu experți și o mobilizare eficientă a fondurilor europene pentru a stimula investițiile strategice.
„Preiau cu responsabilitate mandatul de ministru al Energiei, într-o perioadă complicată pentru România şi pentru sectorul energetic. Prioritatea zero: protejarea consumatorilor vulnerabili şi creşterea capacităţilor de producţie a energiei”, a transmis Ivan.
Te-ar mai putea interesa și: PSD prelungește suspansul în privința intrării la guvernare, dar nu zice nu rotativei premierilor. Social-democrații renunță la un minister-cheie și rămân doar cu șase portofolii